Pensiune Sighisoara – Judetul Mures

Sighisoara (in dialectul sasesc Schasbrich, Sesburkh, in germana Schassburg, in maghiara Segesvar, in latina Saxoburgum / Castrum Sex) este un municipiu in judetul Mures, Transilvania, Romania, format din localitatile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Sighisoara (resedinta), Soromiclea, Venchi si Viilor, si din satul Hetiur. Municipiul are o populatie de 28.102 locuitori (2011).

Centrul istoric a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Mures, avand codul de clasificare MS-II-s-A-15806. De asemenea, centrul istoric este inclus in patrimoniul mondial UNESCO.

Undeva langa Sighisoara se gasea postul de paza militara romana Sandava. Localitatea a fost intemeiata de colonistii germani (de fapt, franconi din regiunea Rinului de nord), care fusesera invitati sa se aseze in Transilvania de catre regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apara granitele de est.

In aceasta perioada istorica oamenii de etnie germana au fost denumiti saxoni, dar colonistii germani adevarati, cunoscuti ca „sasii din Transilvania”, nu au nici o legatura cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acesti colonisti primesc in folosinta fundus regius (pamant craiesc) si se bucura de drepturi si privilegii deosebite.

Cronicarul sighisorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) mentioneaza ca in anul 1191 locul unde acum se afla Sighisoara era locuit, dar prima atestare documentara a asezarii este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. In anul 1298 este mentionata denumirea germana Schespurch (mai tarziu „Schassburg”).

Localitatea este mentionata in anul 1367 ca ,,civitas” (oras). Numele romanesc al orasului este atestat in scris din anul 1435. Forma ,,Sighisoara” a patruns in romana pe filiera maghiara, fiind o adaptare a numelui ,,Segesvar”.

In decursul anilor, cetatea Sighisoara nu a fost scutita de vicisitudini, prima fiind marea navalire tatara din 1241, pe cand cetatea inca nu era fortificata. Constructia zidului cetatii, care are o lungime de 950 m, a inceput in 1350.

Inaltimea initiala a fost de 4 m, dar in secolul al XV-lea a fost inaltat cu inca 3-4 m. A avut 14 turnuri (care apartineau fiecare cate unei bresle) si 4 bastioane. In prezent mai exista 9 turnuri si trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).

Intre anii 1431 si 1435, Vlad Dracul a stat la Sighisoara, asteptand momentul prielnic de a urca pe tronul Tarii Romanesti. Totodata stapanea aceste regiuni in numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare ca in aceasta perioada (in 1431) s-a nascut la Sighisoara Vlad Tepes.

In anul 1514, cand razboiul taranesc a lui Gheorghe Doja, se raspandeste in aproape intreaga Transilvanie, taranii din jurul Sighisoarei se strang in jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume romanizat).

In anul 1600 cetatea este atacata de trupele conduse de Mihai Viteazul si mai tarziu este atacata si pradata de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapa cu viata din cauza platii unei rascumparari de 50.000 de florini, ,,bani imprumutati”, cum mentioneaza cronicarul Krauss.

Mai tarziu, in anul 1603 cetatea este atacata de Moise Szekely cu trupele turcesti, in anul 1605 este atacata de trupele condusa de Stefan Bocskai si in anul 1662 este atacata de trupele conduse de Ioan Kemeny. In Sighisoara este ales principe al Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I in anul 1630 (1 decembrie), Francisc Rhedei in anul 1657 (2 noiembrie) si Acatiu Barcsay in anul 1658 (7 octombrie).

In anul 1646, 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar in 1709 numarul victimelor este de 4.000. In anul 1676 orasul este aproape distrus de un puternic incendiu (624 de case, 7 turnuri de aparare, Biserica Manastirii,). In anul 1788 este din nou conflagratie.

Intre 1703-1711, are loc miscarea anti-habsburgica din Ungaria si Transilvania. Curutii (anti-habsburgicii) – condusi in regiunea Tarnavelor de Vasile Neagu si Bucur Campeanu – au atacat cetatea Sighisoara care era vazuta ca fiind de partea lobontilor (aparatorii imperiului habsburgic).

Dupa lupte grele, curutii isi dau seama ca nu pot ocupa cetatea, si se retrag.
In anul 1849 orasul este ocupat de trupele conduse de generarul Forro si mai tarziu din nou este ocupat de trupele conduse de Jozef Bem.

Prin batalia intre trupele tariste interventioniste si armata revolutionara ungara de pe campia dintre Sighisoara si Albesti din 31 iulie 1849, Sighisoara a intrat in istoria luptelor revolutionare din sec. al XIX-lea. In aceasta batalie a murit, printre altii, poetul maghiar Sandor Petofi.

In perioada interbelica, Sighisoara a fost resedinta judetului Tarnava Mare.
Breslele mestesugarilor din Sighisoara, 19 la numar, si-au primit primele statute in 1376, statute care aveau la baza legi si obiceiuri mai vechi. Se iau masuri pentru interzicerea maririi numarului angajatilor, se planifica procurarea materiei prime etc. Concurenta intre bresle era acuta, iar cea dintre breslele din diferite orase era de-a dreptul crancena.

De exemplu, daca lacatusii din Brasov aduceau la targul din Sighisoara „lacate si broaste proaste”, lacatusii sighisoreni aveau dreptul sa le confiste.
Mestesugarii devin tot mai instariti si ajung sa aiba reprezentanti in sfatul cetatii, lucru care pana atunci era rezervat patricienilor feudali.

Primul mestesugar care a ajuns sa intre in sfatul cetatii, cu functie de jurat, a fost un reprezentant al breslei aurarilor, Nikolaus, in 1393.

Breslele au fost desfiintate in 1884 deoarece isi pierdusera semnificatia.
Scoala din deal este mentionata pentru prima data in 1522 si este una din cele mai vechi scoli din Transilvania.

Asa-numitele Richttage ale vecinatatilor sunt pentru prima data atestate documentar in anul 1526.

Primul ziar sighisorean, Sachsisches Volksblatt, apare in 1869, intre 1872-1900 apare Schassburger Anzeiger, din 1901 publicat sub numele Schassburger Zeitung, iar din 1879 pana in 1944 apare Grosskokler Bote. Toate acestea erau in limba germana.

Sighisoara a avut pana la cel de-al doilea razboi mondial o orchestra simfonica. Intre oaspetii acesteia s-a numarat compozitorul Johannes Brahms, care a vizitat Sighisoara cu ocazia unui turneu concertant.

Unul din cele mai vechi monumente din oras este Biserica Manastirii Dominicane, construita in a doua jumatate a secolului al XIII-lea in stilul gotic transilvanean.