Cazare Cetatea Sarmizegetusa Regia

Situl cunoscut sub denumirea de Gradistea de Munte – Sarmizegetusa Regia (com. Orastioara de Sus, jud. Hunedoara) face parte din complexul de cetati dacice din Muntii Orastiei.

Este cea mai mare asezare cunoscuta pentru spatiul dacic, fiind intinsa pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km.

Din suprapunerea datelor arheologice si a surselor scrise antice reiese ca, incepand din a doua jumatate a secolului I a. Chr., aici a fost capitala regatului dac (cel mai probabil, prima capitala a regatului infiintat de Burebista a fost la Costesti – Cetatuie, dupa care, in perioada amintita, acest rol i-a revenit Sarmizegetusei Regia).

Cert este ca, vreme de aproape un secol si jumatate, Gradistea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic si militar al lumii dacice.

Partea centrala a asezarii era ocupata de fortificatie si de zona sacra, iar pe restul numeroaselor terase antropogene amenajate pe pantele dealului erau zonele civile, impartite conventional in prezent in cartierul civil de vest, respectiv cartierul civil de est.

Fortificatia pe care vizitatorii o pot vedea astazi pe teren dateaza din perioada razboaielor daco-romane de la inceputul secolului al II-lea p. Chr.. Zidurile sale, realizate mai ales din blocuri de calcar, inchid o suprafata de cca. 30 000 m² (in unele portiuni ale zidului au fost incluse piese arhitectonice din andezit provenite de la edificiile religioase).

In diverse puncte din interior si din imediata vecinatate, au fost descoperite urmele unor baraci si ale unor edificii romane. Fortificatia dacica initiala, cu o suprafata estimata la cca. 10 000 m², a fost aproape complet afectata de distrugerile si de amenajarile de mare amploare ale terenului din timpul razboaielor.

Legatura dintre fortificatie si zona sacra se facea prin intermediul unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime totala de aproximativ 200 m. Zona sacra cuprinde doua mari terase antropogene, sustinute de ziduri de calcar a caror inaltime era, in unele segmente, de peste 10 m.

Aici au fost identificate vestigiile a sapte temple (doua circulare, restul cu un plan patrulater), un altar monumental, precum si sisteme de distribuire / evacuare a apei (canalul deversor din piatra de pe terasa a XI-a si conducte din tuburi de teracota).

Elementele pastrate aici, precum plintele, tamburii, pilastrii din calcar sau din andezit din structura templelor vorbesc de la sine despre o arhitectura religioasa monumentala, unica prin proportiile sale in Dacia.

Cercetarile arheologice din cartierele civile au dus la descoperirea mai multor locuinte cu plan circular sau poligonal, precum si a unor ateliere mestesugaresti. In cazul celor din urma se remarca atelierele de faurarie, a caror activitate poate fi catalogata drept una extraordinara.

La Sarmizegetusa Regia au fost aflate mii de piese din fier: unelte de faurarie, de tamplarie – dulgherie, de bijutier, de pietrari, pentru agricultura, obiecte de uz domestic, arme, piese decorative etc.

In cea mai mare parte, constructiile mentionate anterior au fost datate in a doua jumatate a secolului I p. Chr. – inceputul secolului al II-lea p. Chr., perioada in care asezarea de la Gradistea de Munte atinge apogeul.