Alba Iulia Romania Alba Iulia Romania

Transalpina – Cea mai frumoasa sosea alpina din Romania

Transalpina (DN 67C) este o sosea din Muntii Parâng, în Carpatii Meridionali. Este cea mai înalta sosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legatura între orasele Novaci din judetul Gorj si Sebes din judetul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.

Transalpina strabate patru judete – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Muntii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o portiune de aproximativ 20 de km, în judetul Vâlcea, unde se prezinta ca o „sosea de creasta”.

Daca la începerea lucrarilor de modernizare, în 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai pâna la Rânca (1.600 m). În prezent drumul este asfaltat pâna la Sebes.

ISTORIC

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse sustin ca a fost construit prima data de legiunile romane în timpul razboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hartile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Exista si o legenda locala, care spune ca, la sfârsitul secolului XVIII si la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei portiuni din acest drum, în functie de posibilitatile fizice si financiare ale sale.

Potrivit altor surse, soseaua a fost construita si pietruita de germani în timpul Primului Razboi Mondial, din ratiuni militare, însa a fost foarte putin folosita.

Cert este ca drumul, cunoscut ca „Poteca Dracului”, a fost initial o poteca de munte, folosita de catre pastorii din Marginimea Sibiului pentru a traversa muntii cu turmele de oi în Tara Româneasca.

În lucrarea sa Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin C. Giurescu arata ca înca din anul 1731 autoritatile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhuman?a ce lega Transilvania de Oltenia.

Având în vedere învatamintele din Primul Razboi Mondial, regele Carol al II-lea a dorit sa aiba la dispozitie un drum strategic, pentru artileria montana, trasa de cai, care sa poata fi parcurs de trupele care se miscau între Valahia si Transilvania. Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tatarascu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru, însotit de 20 de calareti din Novaci, condusi de învatatorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei actiuni, Gheorghe Tatarascu a inaugurat lucrarile de constructie a drumului pe platoul Novaciului.

Lucrarile de refacere decise de rege au avut loc înperioada 1934 – 1939. La inaugurarea drumului, în anul 1939, a participat si regele Carol al II-lea, însotit de viitorul rege Mihai I, precum si primul-ministru Gheorghe Tatarescu si sotia sa Arethia. Acestia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei masini de teren, la volan aflandu-se chiar regele Carol al II-lea. Dupa inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, denumire ce a înlocuit denumirea populara de Poteca Dracului.

Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, când germanii aveau nevoie de aceasta cale de acces din motive militare. De atunci a fost foarte putin întretinut. Dupa revolutia din decembrie 1989 drumul nu a mai fost întretinut, o parte a zidurilor de sprijin au fost desfiintate, piatra fiind sustrasa si utilizata la realizarea fundatiilor unor vile ce au fost construite la Rânca.

În fiecare an în luna septembrie pe o portiune de serpentine a DN67c între Novaci si Rânca se desfasoara Campionatul National de Viteza în Coasta, etapa Rânca.